22. Închinare

Ce este Închinarea?

Orice închinare adevărată este o chestiune a inimii. Adevărata închinare este să-l prețuiești pe Dumnezeu mai presus de orice altceva. Conform Ioan 4:23-24, închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duh și adevăr. Deci, adevărata închinare începe în inimă și apoi se exprimă prin cuvinte și acțiuni.

Omenirea a fost făcută să se închine lui Dumnezeu. Din cauza căderii, oamenii se îndreaptă adesea spre alte lucruri. Biblia conține multe avertismente despre închinarea idolilor. Lipsa noastră de înțelegere a ceea ce este un idol ne împiedică să abordăm această problemă comună chiar și printre creștini. Un idol este orice lucru la care căutăm pentru ajutor sau mângâiere în loc să depindem de Dumnezeu. Nu este doar o statuie de lemn sau o piatră.

Închinarea este mai mult decât cuvintele unui cântec. Prin cânt, căutăm să înălțăm și să aducem slavă lui Dumnezeu. Nu este ceva ce poate fi făcut fără griji. De asemenea, ne închinăm lui Dumnezeu prin dăruirea zecimii și a darurilor noastre. Dumnezeu este adorat prin felul în care ne trăim viețile. Dumnezeu este glorificat atunci când recunoaștem măreția Lui în creație, când suntem recunoscători și când depindem cu umilință de El pentru a ne satisface nevoile și pentru a avea grijă de noi. Închinarea adevărată este o inimă care răspunde la frumusețea lui Dumnezeu.

Tipuri de închinare

Există într-adevăr doar două tipuri de închinare:

1. Acceptabilă pentru închinarea lui Dumnezeu care începe în inimă și apoi se exprimă în cuvinte și acțiuni.
2. Inacceptabil pentru închinarea lui Dumnezeu care nu începe în inimă, indiferent de acțiunile exterioare.

Credem că toți credincioșii ar trebui să aibă ocazia de a se închina lui Dumnezeu Atotputernic cu libertate și libertate. Congregația este încurajată să se închine cu mâinile ridicate, dacă se dorește, cu laude verbale care respectă închinarea altora și cu oportunități de concerte de rugăciune și laudă. Închinarea este mai întâi o chestiune personală, dar devine publică atunci când oameni de aceeași credință se unesc pentru a celebra bunătatea lui Dumnezeu. Alegem să permitem oamenilor libertatea de a se închina lui Dumnezeu într-o manieră ordonată, fără a permite ca aceasta să devină o distragere a atenției pentru alții.

Închinarea corporativă este piesa centrală a adunărilor sfinților. Închinarea include ascultarea și ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu. Evrei 10:25 ne amintește că nu trebuie să încetăm să ne adunăm pentru că avem nevoie de asta.

Închinarea corporativă include cântatul, rugăciunea, predarea, spovedania, botezul, Împărtășania. Important este că totul este centrat în jurul măreției și bunătății lui Dumnezeu.

Credem că Dumnezeu este un Dumnezeu care cere închinarea noastră într-o manieră ordonată. Neinchinarea ordonată ar include acțiuni cum ar fi dansul rău, săriturile cu buze sau alergarea în jurul sanctuarului. Dansul dumnezeiesc este închinător, focalizat pe Dumnezeu, lăudabil și edificator în congregație. Închinătorii sunt lăsați să-L laude pe Dumnezeu cu glasurile lor spunând Amin, Aleluia, Slavă, Lăudați pe Domnul și alte declarații care să dea glorie lui Dumnezeu. Închinarea lui Dumnezeu cu voce sau cu mâinile ridicate este o alegere privată și nu trebuie niciodată să fie constrânsă de niciun alt individ.

2 Samuel 6:14-16; Psalmul 30:11; 149:3, 150:4; 1 Corinteni 14:33,40