Rânduielile Bisericii

Există două rânduieli pe care Hristos le poruncește pentru trupul Său de credincioși, care sunt botezul și Cina Domnului. 

A. Botezul creștin este scufundarea unui credincios în apă în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt. Este un act de ascultare care simbolizează credința credinciosului în Mântuitorul răstignit, îngropat și înviat, moartea credinciosului la păcat, înmormântarea vieții vechi și învierea pentru a merge în noutatea vieții în Hristos Isus. Este o mărturie a credinței sale în învierea finală a morților.

B. Cina Domnului este un act simbolic de ascultare prin care biserica Sa, prin luarea pâinii și a rodului viței de vie, memorează trupul și sângele lui Hristos, moartea Sa și anticipează a doua Sa venire.

Matei 3: 13-17; 26: 26-30; 28: 19-20; Ioan 3:23; Fapte 2: 41-42; 8: 35-39; 16: 30-33; 20: 7; Romani 6: 3-5; 1 Corinteni 10: 16,21; 11: 23-29

_________________________________________________________________________________________________________

Toate Bisericile Evanghelice cred că sunt două rânduieli pe care Isus le-a transmis prin cuvântul Său sfânt pe care le respectăm.

Înainte de a începe să explicăm aceste două ordonanțe, trebuie mai întâi să ne dăm seama care este definiția ordonanței; Ordonanță - un ordin autoritar; un decret.

Isus însuși a instituit aceste ordine sau decrete în timp ce era pe pământ. Există două rânduieli pe care toate bisericile evanghelice le respectă:

1. Botezul credincioșilor
2. Cina Domnului (Unele confesiuni o numesc comuniune)

Botezul creștin

Botezul creștin este o rânduială a tuturor bisericilor creștine evanghelice și este un eveniment esențial în viața tuturor credincioșilor. Pentru a înțelege mai bine această ordonanță esențială, vom analiza trei explicații cheie cu privire la motivul pentru care credem că această ordonanță este atât de importantă.

1. Care sunt motivele botezului în viața fiecărui credincios? 

Suntem botezați în ascultarea poruncii lui Isus- În Marea Comisie, Isus le poruncește ucenicilor săi să meargă în lume vestind vestea bună și botezându-i pe cei care cred. Botezul este primul pas pe care un credincios îl face în ascultarea de Hristos și începerea vieții lor ca un nou creștin.

Isus însuși a fost botezat- când Ioan Botezătorul boteza în râul Iordan, Isus a venit la el și Ioan l-a botezat. El făcea acest lucru nu pentru a se pocăi, așa cum Ioan ceruse altor credincioși să facă, ci pentru a fi un exemplu de ceea ce el va porunci mai târziu tuturor noilor credincioși să respecte.

Este martorul nostru public- când suntem botezați, le spunem lumii și tuturor celor care ne văd că am fost mântuiți prin credința în Hristos.

A fost hirotonit și practicat de biserica Noului Testament- fiecare credincios din Noul Testament care a ajuns la cunoașterea mântuitoare a lui Hristos a fost botezat după ce au mărturisit și au crezut în Isus ca semn exterior al unei realități interioare a Mântuirii în Hristos. 

• Ce înseamnă atunci când un creștin este botezat?

Când un creștin este botezat, acesta este plasat sub apă și apoi crescut înapoi. Aceasta pentru a semnifica că ați avut încredere în moartea, îngroparea și învierea lui Hristos pentru mântuirea voastră. Deși simbolic, are o semnificație în viața fiecărui credincios. Mai jos vom vedea imaginile minunate și simbolice pe care le reprezintă botezul unui credincios.

Este o imagine frumoasă a morții, înmormântării și învierii lui Hristos - Stăm în apă și suntem apoi scufundați, reprezentând moartea și înmormântarea Lui; suntem ridicați din apă simbolizând învierea Lui.

Este, de asemenea, o imagine frumoasă a morții tale pentru viața veche și a învierii la viața ta nouă în Hristos.

Este, de asemenea, o imagine profetică a viitoarei noastre învieri din moarte și a corpurilor noastre care se ridică din mormânt. 

• În ce fel ar trebui să se boteze creștinii?

În Noul Testament, fiecare creștin a fost botezat prin scufundare. Cuvântul grecesc original folosit în Noul Testament pentru cuvântul botez sau botez este, „baptizo” care înseamnă literalmente; a scufunda, a lua sub, scufunda sau scufunda. Acest verb în greaca clasică a fost adesea și folosit în sensul scufundării unei nave. Cuvântul grecesc pentru stropire nu este niciodată folosit în Noul Testament. Deci, arată clar că merge sub apă, nu o stropire de apă. Din nou, acest lucru ne oferă și o imagine frumoasă a înmormântării lui Hristos în mormânt și a învierii sale din morți. Nu am putea obține această frumoasă ilustrare a ceea ce s-a întâmplat cu Hristos și a ceea ce ni se întâmplă dacă nu am fi scufundați. 

În Noul Testament, botezul creștin are loc numai atunci când o persoană l-a acceptat deja pe Iisus ca Mântuitor al lor, crezând în El, mărturisindu-L, și pocăindu-se de păcatele lor. Aceasta înseamnă că au fost deja mântuiți înainte de a-L urma pe Hristos în botez. Prin urmare, obținem frumoasa ilustrare a morții noastre la vechea noastră viață și învierea la nou. Când o persoană este botezată, ea este botezată în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt. Și așa cum s-a menționat mai sus, acest lucru se face ca un act de ascultare față de Hristos și care arată în exterior ceea ce ni s-a întâmplat deja din interior. Este o mărturie publică a credinței noastre în Isus și a învierii finale a morților.

Trebuie să ne amintim că actul simbolic al botezului prin scufundare în apă nu este un act de mântuire. Este un act de ascultare față de Hristos, care simbolizează și arată că am avut deja încredere în Hristos ca Mântuitorul nostru. Mărturia noastră publică este că avem în viața noastră frumoasa cunoaștere mântuitoare a lui Hristos și dedicarea noastră de a trăi pentru El. 

Botezul credincioșilor este o rânduială a bisericii și, prin urmare, este o condiție prealabilă pentru credinciosul care participă la cina Domnului și care are privilegii de apartenență la biserică.

Cina Domnilor

14 Când a venit ceasul, El S-a așezat la masă și apostolii cu El. 15 El le-a zis: „Mi-am dorit din toată inima să mănânc Paștele acesta cu voi înainte să sufăr; 16 Căci vă spun că nu-l voi mai mânca niciodată până nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.” 17 Și după ce a luat un pahar și a mulțumit, a zis: „Luați aceasta și împărțiți-l între voi; 18 Căci vă spun că nu voi mai bea din rodul viței de acum înainte până la venirea Împărăției lui Dumnezeu.” 19 Și după ce a luat pâine și a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care este dat pentru voi; faceți aceasta în amintirea Mea.” 20 Și tot așa a luat paharul, după ce au mâncat, și a zis: „Acest pahar, care este turnat pentru voi, este noul legământ în sângele Meu. (Luca 22:14-20)

În scriptura de mai sus, Isus s-a așezat cu cei doisprezece discipoli ai săi la masa de Paște. Trebuie să ne amintim că masa de Paște a fost esențială pentru poporul evreu. Dumnezeu a poruncit acestei mese să-și amintească tot poporul evreu când Dumnezeu a cruțat pe întâiul-născut dintre toți israeliții care așezaseră un sânge de miel deasupra și pe laturile stâlpilor lor.

Isus știa cât de importantă era această masă de Paște pentru poporul evreu, așa că și-a luat timp cu discipolii săi pentru a le explica un nou legământ care urma să fie instituit.

Cina Domnului sau comuniunea are amintiri cruciale pentru noi astăzi. Simbolizează trei lucruri importante pe care ni le reprezintă viața și moartea lui Iisus pe cruce. Este un simbol al relației noastre actuale cu Isus; este, de asemenea, o promisiune a ceea ce va face în viitor și a ceea ce a făcut în trecut.

Cina Domnului aduce aminte de moartea lui Isus pe cruce.

Luca 22:19- Biblia spune că Isus, după ce a luat pâinea, a spus că acesta este trupul Meu, care este dat pentru voi, faceți aceasta în amintirea mea. El spune că atunci când participăm la Cina Domnului, ne amintim de El când luăm bucata mică de pâine. Biblia continuă să spună în versetul 20, în același mod, după cină, el a luat paharul, spunând: „Acest pahar este noul legământ în sângele Meu, care este turnat pentru voi.” Așa cum pâinea trebuia să ne aducă aminte de trupul lui Hristos, rodul viței de vie ne amintește de sângele lui Hristos, care a fost dat pentru păcatul nostru. Așa cum sângele a fost pus pe stâlpul ușii în Egiptul antic ia protejat pe israeliți și i-a salvat de la moarte, jertfa lui Isus pe cruce îl protejează pe fiecare credincios de pedeapsa păcatului și a morții.

Pentru a participa la Cina Domnului, trebuie mai întâi să ai o relație cu Isus, deoarece este amintirea morții lui Isus pe cruce. Pe măsură ce ne împărtășim din pâine și din rodul viței de vie, noi vestim moartea Domnului până va veni El. Pavel a spus: „De câte ori mănânci pâinea aceasta și bei paharul acesta, vestești moartea Domnului până va veni El.” (1 Corinteni 11:26). Cina Domnului este să ne ducă înapoi la moartea lui Isus pe cruce. I s-au întâmplat lucruri groaznice lui Isus pe cruce; totuși, pe cruce s-au întâmplat niște lucruri foarte minunate.

Moartea lui Isus pe cruce este cel mai mare dar al nostru. Din cauza morții Sale, avem iertarea păcatului și promisiunea vieții veșnice în ceruri cu El. Este un dar al lui Dumnezeu și El vrea ca toți să-l primim. Cina Domnului, deși ne amintește de moartea lui Isus, știm că și El a fost înviat. Acum ne putem bucura când ne amintim și luăm parte la Cina Domnului din cauza tuturor promisiunilor pe care le avem și pe care ni le putem aminti.

Așa cum israeliții trebuiau să se uite înapoi atunci când luau parte la masa Paștelui, nu trebuia să fie întristat, ci să fie o amintire plină de bucurie și recunoștință. Așa cum au scăpat de moarte, și noi am scăpat de moarte și de sclavia păcatului.

Cina Domnului ne amintește și de relația noastră actuală cu Isus.

1 Corinteni 11:28 Pavel a scris: „Fiecare ar trebui să se uite atent la sine înainte de a mânca pâinea și a bea din pahar”. El a spus asta pentru că de fiecare dată când luăm Cina Domnului, ar trebui să fim conștienți de ce înseamnă aceasta pentru noi în viața noastră în ceea ce privește relația noastră cu Hristos. El ne spune să ne investigăm viețile, gândurile și acțiunile pentru a vedea dacă modul în care trăim arată că suntem într-o relație cu Isus. Adesea, când facem asta, Duhul Sfânt ne va arăta păcatul în viața noastră sau problemele relației cu Isus. Înseamnă aceasta că nu trebuie să participăm la Cina Domnului? Nu, înseamnă că el vrea să ne examinăm viețile și să ascultăm de convingerea Duhului Sfint cu privire la locul în care ne aflăm în păcat, astfel încât să putem mărturisi acel păcat și să îndreptăm lucrurile cu Hristos.

Cina Domnului ne amintește de starea noastră actuală în relația noastră cu Isus. Prin urmare, înainte de a ne împărtăși, avem ocazia să ascultăm convingerea Duhului Sfânt și să corectăm lucrurile cu Hristos. Isus vrea întotdeauna să trăim o viață creștină abundentă. El știe cât de des suntem atât de ocupați în viața noastră de zi cu zi, încât permitem păcatului să se strecoare și să devină o problemă sau un obstacol. Cu toate acestea, El nu vrea să lase păcatul să rămână sau să ne preia viața. De aceea El a spus: „Fă asta în amintirea mea”. Când ne amintim de moartea ispășitoare a lui Isus pe cruce, ni se amintește de păcatul nostru și de nevoia noastră de iertare.

Cina Domnului ne amintește și de întoarcerea lui Isus și de învierea noastră.

În Ioan 6:54, Isus ne spune despre această promisiune. După ce Isus a proclamat că El era „Pâinea Vieții”, El a spus: „Oricine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viața veșnică și Eu îl voi învia în ziua de apoi”. În versetul 56, Isus continuă să spună: „Oricine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne în Mine, iar Eu în El”. Acestea sunt două promisiuni minunate pe care ni le dă Isus. Versetul 54 ne amintește de întoarcerea și învierea Sa împreună cu el; versetul 56 ne amintește că rămânem în El. Cina Domnului este o reamintire puternică a ambelor promisiuni.

Valoarea imensă a amintirii nu este văzută nicăieri la fel de clară ca în Cina Domnului. De aceea a devenit una dintre cele două rânduieli și o parte foarte importantă a tradiției creștine de-a lungul secolelor.